Iluzii Optice

Este uşor de observat că unele forme foarte sofisticate de iluzii optice izometrice, care au dat naştere chiar la opere de artă, îşi au originea în eliminarea sau exagerarea legilor perspectivei.
Pentru o înţelegere mai clară a acestor legi, să privim figura de mai jos, care prezintă o schemă simplă, în care liniile paralele par a converge spre puncte aflate în afara câmpului vizual. Deci regula fundamentală a perspectivei implică un singur orizont, cu trei puncte fixe spre care converg liniile drepte.

Există diferite iluzii optice care implică o ambiguitate sau, mai adesea, o eroare aparentă într-o situaţie tridimensională nerecunoscută ca atare, ci interpretată ca fiind bidimensională. Una dintre cele mai simple este următoarea: două linii convergente limitează segmente de linie dreaptă paralele de lungimi egale. Transferând acest fapt într-o situaţie ca cea din figura de mai jos, se constată în imaginea din stânga creşterea aparentă a lungimii segmentelor orizontale trasate pe imagine. În realitate, ele sunt de lungime egală, aşa cum se poate constata în imaginea din dreapta, unde iluzia optică este eliminată. Iluzia este determinată de proiectarea unei situaţii tridimensionale într-un plan bidimensional.